Zona de confort si falsa realitate

Fiecare dintre noi are o zona de confort in care ii place sa traiasca. Ii stim partile bune si cele rele. Stim cum sa reactionam, sa ne bucuram, sa ne aparam.

Iesim din zona de confort cand acceptam o provocare, fie ca vine din exterior, fie ca ne-o adresam noi insine. Frecventa cu care o facem depinde de ambitii, dorinte, mediul inconjurator sau nevoie.

In general insa, tindem sa ramanem in aceasta zona – instinctul ne indeamna sa o facem.

Ce constat in ultima vreme e ca unii oameni isi doresc atat de mult acesta zona incat au ajuns sa se insele singuri. Au ajuns sa se minta pe ei insisi numai din neputinta de a face o schimbare, sau din teama de schimbare.

Isi construiesc o falsa realitate, refuzand sa vada adevarul.

Isi spun ca raul pe care il traiesc nu e chiar “atat de rau”, ca macar cu asta s-au obisnuit, ca li se intampla si altora (apartenenta la un grup imaginar e confortabila).

Sau, mai rau, se mint pur si simplu. Si facand asta cu regularitate au ajuns chiar sa creada ca asta e realitatea. O sa dau un exemplu banal aici “ nu stiu de ce m-am ingrasat, nu mananc aproape nimic”.

Stiu ca pare ca judec oamenii, dar ma inspaimanta faptul ca intalnesc din ce in ce mai des situatia asta. Parca mi-e frica sa nu ma molipsesc.

Dar cele mai periculoase mi se par situatiile in care falsa realitate are legatura cu o prea buna imagine de sine – sunt destept, frumos, perfect. In consecinta am dreptate intotdeauna. In organizatii si nu numai, acesta este un comportament extrem de daunator mediului de lucru. De ce? Pentru ca impiedica comunicarea si construirea unei relatii corecte.

Asadar, daca la un moment dat, observati ca sunteti prea atasati de zona de confort, uitati-va cu atentie in jur si faceti un exercitiu de sinceritate cu voi insiva.