Timp pierdut sau timp castigat?

Iubesc contractele individuale de coaching. Oamenii sunt mult mai deschisi, mai angajati in proces, isi doresc mai mult schimbarea.

Contractele in companii insa, sunt o adevarata provocare. Vad si lucrez cu oameni destepti. Dar vechile obiceiuri nu se uita usor.

Inca din copilarie am fost invatati sa ni se spuna ce sa facem. Intai parintii, apoi profesorii si acum angajatorii. Desigur, in anumite momente am luat singuri deciziile, insa daca stam sa calculam, momentele in care am fost indrumati au fost mult mai multe.

E uimitor cum asteapta clientii sa le sugerezi tu subiectele de discutie pentru sesiuni. Desi se confrunta o varietate de probleme si provocari le este foarte greu sa le numeasca sau sa le aleaga ca si subiecte de discutie.

La inceput acest lucru ma infuria. Mi-era ciuda ca pierd o jumatate de ora stand alaturi de client pana gasea subiectul discutiei.

A trecut ceva vreme pana cand am realizat ca si acest timp este pretios pentru el. Intr-o lume contra cronometru, faptul ca iti permiti acest timp e extraordinar. Fata de cei care nu beneficiaza de astfel de oportunitati castigul e enorm. In primul rand isi clarifica problema, apoi au cu cine sa o discute atunci, pe loc, fara amanari. Chiar daca rezolvarea nu vine la fel de repede si este nevoie de efort si timp pentru a considera subiectul inchis, macar inlaturi o tensiune existenta.

Multe dintre lucrurile care nu ne sunt clare si asupra carora evitam sa ne indreptam atentia, raman undeva in mintea noastra si cu o precizie de ceasornic revin si ne amintesc ca ceva a ramas nerezolvat.