Dezvoltare sau transformare?

În urmă cu 20 de ani participam la primul seminar de vânzari și simțeam fiorul – sau mai bine spus dorința – de dezvoltare. Ceva greu de explicat, în condițiile în care, teoretic, practicam cu succes această meserie de peste 5 ani.

Ce facuse acel trainer în mod special, în acea zi care a devenit memorabilă? În primul rând, foarte multe exerciții. Iar în al doilea rând, feedback despre cum mă descurcam.

Din fericire, perioada avea o mare încărcătură profesională. Erau zone noi și promițătoare de exploatat în piață, așa că atenția mea se orienta către managementul echipei pe care o formam și conduceam în țară, iar din când în când ne întâlneam și în sala de curs.

Toate cu acel scop pe care-l numim, poate cu prea multă noblețe, “rezultate”. Presiunea lor este continuă în comercial, indiferent de industrie sau activitate. Așa apare și percepția, dubitabilă, că pot fi influențate de dezvoltare.

O formă și mai subtilă de presiune poate să apară și când auzi și vezi toate mesajele școlilor de business de tip MBA care promit nu numai dezvoltare, ci și acces la salarii mai mari și toată gama de beneficii celor “aleși”,

Recunosc că am fost și eu atins de microb, deși poate că singurul lucru real din tot ce percepeam inițial că voi obține (mai puțin așteptat dar, în definitiv, mult mai important) a fost relația cu colegii mei. Erau anii de glorie ai consultanței și începea cumva și marea trecere de la vânzare de produse palpabile către servicii și lucruri intangibile.

Și din nou, dorința de dezvoltare încolțește și este rapid sufocată de bombardarea cu mesaje din partea celor care promit găsirea drumului, cursuri, seminarii, leadership, project management și alte “buzzwords”.

M-am întâlnit mulți ani la rând cu manageri din multe industrii și am observat că puțini au întelegerea profundă a acestui drum propriu, în care primul pas este cel de transformare individuală.

Sunt momente grele în care simți că proiectul de business în care ești nu merge prea bine. Dar adesea e nu pentru că nu sunt rezultate, ci pentru că pur și simplu nu reușești să distingi și să recunoști contribuția ta și mai ales nu vezi cât poate să continue acest drum pe care te afli acum. Nu vezi câtre ce duce.

Acel prim pas începe de cele mai multe ori cu o alegere ciudată. Aceea de a trage aer în piept și de a te abate de la drumul zilnic. În cazul meu a fost investiția în primul modul la CTI (Coaching Training Institute). A fost șocant să descopăr o mulțime de argumente să continui discuția cu mine (recent începută, cu ajutorul oamenilor din jurul meu), să descopăr în continuare adevaratele valori pe care îmi sprijin viața, ce mă motivează de fapt, ce scop și ce sens dau eu drumului meu.

În urmă cu 2 ani am fost pus în fața unei noi alegeri, și am hotărât să intru în parteneriat cu ICA pentru a contribui la transformarea reala a unor manageri și antreprenori, care la fel ca și mine, pot alege să meargă pe un alt drum. Ceva mai lung, ce-i drept, și deloc simplu.

Pentru că adevărul ăsta e: nu vei reuși nimic dacă tot ce faci e să continui un drum stabilit de alții pentru tine. Și oare ce vei obține de la aceste nesfârșite promisiuni de dezvoltare (prezente, din ce în ce mai mult, și în social media), prin tot felul de conferințe, la care se întâlnesc oameni disperați să-și găsească clienți și să obțină proiecte noi cu orice preț.

Momentul pe care îl ai mereu la dispoziție este cel de curaj. De a te întoarce la fundația ta, la descoperirea propriului drum în care să te simți bine în haina pe care o porți. Una croită de tine, pe măsura nevoilor și aspirațiilor tale.