Cum sa (nu) ne grabim dupa rezultate?

Nu înțelegeți greșit, rezultatele sunt bune și e bine să ajungem la un moment dat la ele. De fapt, e crucial. Este rasplata pentru efortul pe care l-am făcut și motivația să continuăm cu alte proiecte. Întrebarea e: de ce vrem să atingem rezultatele (din ce în ce mai) repede?

Auto-reglarea

Când mergeți pe jos, cu bicicleta sau cu mașina, aveți vreodată impresia, odată ajunși la destinație, că – din cauza gândurilor pe care n-ați avut puterea să le îndepăratați –, abia vă amintiți pe unde ați fost? De mici copii, părinții ne spun „să ne grăbim încet” sau ne amintesc faptul că „graba strică treaba”. Oare e vorba numai de atât? De unde vine vorba asta și ce rost are?

Căutăm să ajungem la rezultate cât mai rapid din două motive: primul – pentru rasplată și al doilea – pentru a scăpa de sarcina în sine.

În ultima vreme am întâlnit întrebarea „crezi că asta îmi rezolvă problema?” de mult prea multe ori. Și tot de atâtea ori răspund „nu știu, tu ce crezi?”. Defect de coach, probabil. Dar unul dintre primele lucruri pe care le-am învățat la școala de coaching de relație este că procesul de conștientizare al sistemului ajută funcția de autoreglare a acestuia. De obicei, ne concentram pe sarcinile pe care le avem de îndeplinit și mai puțin pe relația dintre membrii sistemului și pe felul în care aceasta funcționează sau nu. Dacă ne-am acorda timp să conștientizăm ceea ce merge bine și care sunt punctele sensibile și le-am accepta, acțiunile și reacțiile noastre ar fi diferite.

Și atunci, de ce să nu considerăm și individul un sistem în sine și de ce conștientizarea a ceea ce se întamplă cu el să nu-l ajute să-și regleze funcționarea?

La nivel superficial, vrem rezultatul final cu orice preț și repede. În profunzime, însă, obținerea rapidă a unui rezultat ne privează de conștientizarea procesului de obținere a lui (unde ne-a fost greu, unde ușor) – uneori, mult mai esențial pe termen lung.

Grabă sau slăbiciuni

Acceptarea a ceea ce suntem și mai ales a ceea ce nu suntem este cel mai greu lucru. Ne e frică să ne analizăm prea mult pentru că știm că vom gasi cu siguranță și lucruri care nu ne plac. Sau poate ne e teamă că nu vom fi destul de puternici să trecem peste ele.

Dar v-ați gândit vreodată la faptul că, necunoscându-ne slăbiciunile, nu ajungem să ne cunoaștem pe deplin punctele tari? Și, în consecință, nu scoatem din ele tot potențialul?

Cum putem ajunge să ne cunoaștem punctele tari și pe cele slabe? Simplu, gustând cu poftă din fiecare moment al drumului. Cu o viteză moderată către rezultat putem fi atenți și putem câștiga experiență din fiecare  etapă a drumului parcurs.

Toate aceste experiențe, momente de maximă încordare, de pierdere, de planificare și acțiune, de dezădejde și curaj, ne ajută să ne cunoaștem, să ne acceptăm și, din experiențele acumulate, să învățăm cum putem acționa cel mai bine în viitor. Nu spun să nu ne grăbim… pentru că, în definitiv, e inevitabil. Dar haideți să căutăm și să profităm din plin de cazurile în care putem să o luăm mai ușor.

Cu riscul de a semăna cu bunica, o spun serios de data asta: hai să ne grăbim încet.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>